"Micimea corupţiei din România"

Procurorul General al României, Laura Codruţa Koveşi a trimis o a treia solicitare către Camera Deputaţilor pentru a da aviz de începere a urmăririi penale faţă de Adrian Năstase, acuzat pentru luare de mită şi şantaj.
Pedediştii parlamentari au anunţat că se vor mobiliza exemplar la şedinţa extraordinară a Camerei Deputaţilor şi că în principiu vor vota ţinând cont şi de preferinţele celor doi implicaţi, Năstase şi Mitrea, pentru că trebuie spus că şi dosarului fostului ministru al Transportului va fi dezbătut în aceaşi şedinţă. Parlamentarii PSD susţin că cele două doasare sunt instrumente politice care au fost construite pentru faţadă şi băgate pe gâtul Parlamentului pentru a putea fi şi el acuzat chiar înainte de alegeri.
Liberalii sunt hotărâţi să voteze în favoare începerii urmăririi penale, deoarece nu doresc să se transforme într-un obstacol în calea Justiţiei. La fel şi pedeliştii sunt decişi să participe numai să nu fie pe paturile de spital.
Ceea ce este interesant la aceste acţiuni este coincidenţa între discuţiile publice pe marginea înlocuirii lui Daniel Morar de la şefia Departamentului Naţional Anticorupţie şi finalizarea extrem de rapidă a unor dosare, care dacă stăm să ne gândim, în comparaţie cu gradul de corupţie din ţară şi la cât s-a furat şi se fură, sunt nişte anecdote jalnice.
Dacă stai să priveşti la cutia numită televizor vei putea trage concluzia cum că dacă Năstase şi Mitrea vor puşi sub urmărire, ţara va scapa de corupti si toţi vom putea trai linistiti că nu se vor mai face „afaceri” cu asfalt, cu autostrăzi la care se lucrează dar care nu înaintează nici un metru pe an, nu vom mai avea funcţionari corupti in primării, ioc tunuri imobiliare şi mafia retrocedărilor, a spaţilor verzi, a planurilor de urbanism ilegale pe comisioane de milioane de euro. Nu vom mai da şpagă prin spitale, să ne inscriem copilul la o grădiniţă decentă sau pentru orice serviciu pentru care deja plătim în mod normal. Nimic nu este corupt în România, în afară de Mitrea şi Năstase, care or fi sau nu or fi. Nu asta e ideea.
În România există o corupţie endemică la toate nivele sistemului de stat, fapt ce plasează ţara noastră pe primul loc la acest capitol între toate ţările din Uniunea Europeană şi nouă ni se serveşte evident o minusculitate penibilă, şoptindu-ni-se în ureche cum iată ce eforturi se fac în lupta împotriva corupţiei. Toată acest ghiveci ieftin este orchestrat de la Palatul Cotroceni de primul spintecător de ape mondiale al ţării, care în întreaga sa carieră politică, dacă se poate numi astfel, a mimat numai acţiunea, în fapt el fiind un mare răzgândac. Băsescu nu a dorit niciodată de răstoarne marea coruţie, pentru că el însuşi este un mare beneficiar al acestui trend, apropiat şi protector al cercurilor de „afaceri” care în România înseamnă în primul rând doar tunuri şi manipulare de hârţoage oficiale, aducătoare de profituri uriaşe. Nimic nu se produce şi nimic nu se contruieşte.
Acum, înainte de alegeri se speră o lovitură de imagine, să mai intre nişte procente, pentru că românul fiind atât de obişnuit să nu se facă nimic în privinţa corupţiei din ţară, este susceptibil de a se închina cu ardoare celui care condamnă pe unul pentru nişte termopane şi două milioane de lei vechi.
E pe principul furi găina – puşcărie, furi milionul de euro – să trăieşti bine.