President of the US

Stătui ieri (azi) toată noaptea şi mă uitai la nişte filme americane. În principiu filme de acţiune cu chestii de spionaj, invazii extraterestre şi atacuri cu arme biologice. Bineînţeles că era prezent şi preşedintele SUA...care ca în multe, multe alte filme pe care le-am văzut de-a lungul timpului era înconjurat de costme negre, generali ai armatei, CIA, FBI, NSA, Homeland Security, etc.
Ideea e că aproape în toate filmele de acest gen, atunci când vin costumaţii în negru să prezinte situaţia catastrofală, preşedintele ba e deranjat de nevastă care vrea ceva, ba de copilul său (de regulă o fetiţă) pe care tocmai atunci o apucă dragostea de taticu şi vrea să-l pupe si alte mizerii.
Adică stau toţi gelaţii şi secreţii de probleme de stat cu criza în mână şi de dau de ceasu morţii să rezolve situţia cu degetul pe butonul roşu nuclear, iar Mr. President e tracasat de nevastă şi de copil...Eu înţeleg că e un fel de propagandă să ne arate că preşedintele e un model de parinte şi familist, dar e ca dracu mai ales în filmele de acest gen, unde în timp ce primeşte un raport secret, îşi ţine fetiţa în braţe şi alte dulcegării - e de prost gust. Pare un fraier
Un exemplu cunoscut de astfel de film e Independence Day.
O altă chestie este că de multe ori preşedintele află de proiecte, locaţii etc secrete de la alţii care în principiu sunt în subordinea lui dar care ştiu mult mai multe chestii decât el, iar el e informat numai când situaţia se împute (Why I haven't been told about this?).
Deci preşedintele SUA pe lângă că e un fraier, habar nu are de mizeriile pe care le învârt agenţiile de securitate ale ţării. Deci e un bufon, o păpuşă cu aţe bună de manevrat. Exact ca în viaţa reală.