Rusia şi China

În plin proces de rearanjare a geopoliticii mondiale, unde Rusia doreşte să ajungă din nou o mare putere militară, o altă ţară mare şi puternică, China, se situează la polul opus în sensul că pare a nu fi interesată de dezvoltarea unor capacităţi militare ultra performante, pe care de altfel le-ar putea obţine cu uşurinţă, ci pare mai degrabă a dori a nu avea de a face cu noul război rece care se prefigurează şi se mulţumeşte a sta pe margine, având grijă să nu aibă tendinţe imperialiste, spre deosebire de Rusia, care parcă de altceva nu este capabilă.
Dacă stai să te gândeşti bine, Rusia încearcă să se impună lumii prin acţiuni de forţă prin demonstrarea puterii sale militare: survolarea spaţilor aeriene ale unor state de către bombardierele strategice ruseşti, diferite intervenţii militare în zone care nu îi mai aparţin, testări de rachete, finanţări din ce în ce mai mari pentru dezvoltarea capacităţii militare. Aici poate fi amintită şi arma energetică pe care Rusia o foloseşte mai nou pentru a intimida statele dependente de aceste resurse. Toate aceste acţiuni sunt înfăptuite la vedere şi cu intenţia evidentă de a şoca şi a intimida. Astfel se doreşte obţinerea sau mai bine zis reobţinerea statutului său de temut printre marile puteri ale lumii.
Pe de altă parte, China se manifestă total diferit de apucăturile ruseşti şi este evident că Beijingul urmăreşte a-şi crea în lume o imagine foarte bună şi atrăgătoare pentru a lua ochii veşnicului nemulţumit Occident de la unele dintre acţiunile regimului comunist sau chiar de la regimul comunist însuşi.
Şi nu se poate spune că nu i-a reuşit. Dacă în urmă cu câţiva ani, regimul comunist de la Beijing era lovit din toate părţile cu critici din cele mai dure, pe diverse teme, pornind de la respectarea drepturile omului şi până la reproşarea faptului că este un regim comunist care ar trebui desfiinţat, în prezent nu există aproape deloc critici la adresa conducerii de la Beijing, cu excepţia câtorva ale unor organizaţii civice non-guvernamentale, critici care oricum nu contează în lumea politicii internaţionale. China impresionează prin dezvolatarea sa economică incredibilă şi de neconceput pentru orice alt stat, prin atragerea de evenimente mondiale pe care să le găzduiască (ex. Olipiada de anul acesta de la Beijing), prin rezultatele sportivilor săi, prin investiţii masive şi acorduri cu state precum cele din Africa, prin contractarea unor lucrări de anvergură atât în China şi cât în alte ţări. Toate acestea creează Chinei o imagine bună în lume şi chiar dacă statele puternic industrializate se simt ameninţate de această ofensivă economică şi de dezvoltarea fără precedent, o găsesc admirabilă şi nu de condamnat.
În concluzie, Rusia de comportă ca un cazac necioplit însetat de sânge, iar China ca un gentleman rafinat cu maniere.
Pe cine preferaţi?